Folosirea culorilor primare in tehnica “ud-pe-ud”

Orizontul de tehnici pe care-l deschide tehnica de baza, ud pe ud, este practic nelimitat, asemena fanteziei noastre de a experimenta, de a încerca noul, chiar și în mix-media, sau cu atât mai mult, datorită reacției cu totul speciale a mediului ce se cheamă APA, în contact cu alte substanțe.

O tehnică simplă dar fascinantă pentru un aquarelist, este folosirea, doar a culorilor primare, roșu, galben și albastru, tehnică ce rezolvă spectaculos 8o-90% din lucrul artistului. Acestă tehnică se poate realiza în două variante:

A. Se aplică prima culoare;se așteaptă uscarea, după care se aplică a II-a culoare, se așteaptă uscarea, după care se aplică a III-a culoare.

B. Se udă întreaga foaie și se aplică succesiv cele trei culori, ud pe ud.

În prima variantă, A, se procedează în felul următor:

  1. Se face o schiță simplă cu valorile picturii, în creion spre a fi corect stabilite zonele luminate, semi umbrite, umbrite, etc.
  2. Se prezerva zonele ce vor rămâne albe
  3. Se pregatesc culorile în cantitate sufiecientă, pentru a pute fi turnate pe hârtie
  4. Se stropește cu ajutorul unui spray, numai zona de lumină și pe direcția acesteia;după udarea zonei, eliminăm excesul de apă, pentru a avea controlul asupra mișcării apei, apoi aplicăm culoarea galben, care trebuie să curgă pe toată zona udată.Ajutăm curgerea cu spray-ul,cu mâna,sau/și, prin suflare de aer pe direcția dorită.Dacă e cazul eliminăm excesul de apă (cu culoare) și așteptăm uscarea zonei. Putem grabi uscarea cu ajutorul unui uscător de păr.
  5. După uscarea completă,se stropește zona/zonele ce urmează a fi turnat culoarea roșu.Bineînțeles se stropește și zona cu galben, integral sau parțial dacă dorim nuanțe de oranj , ocru etc.Se așteapă și uscarea acestei arii la fel ca la punctul 4, după care se aplică că albastru după aceleași instrucțiuni. Veți pute observa ce nuanțe fine , deosebite și surprinzătoare se realizează prin acest mod de combinare a culorilor!
  6. Se finalizează lucrarea prin abordarea detaliilor, aplicarea accentelor, după cum vă cere propria viziune.

Se pot vedea efectele acestei variante în picturile: Iubire, din albumul Myth ,precum și Drum la Cisnădioara, Căsuță moțească, din albumul Pasing of the Time/Trecerea(POT).

În varianta B, se toarnă, pe ariile dorite , succesiv cele trei culori primare, în aceași ordine și respectînd aceleași reguli, cu diferența că nu se așteaptă uscarea, culorile fiind turnate ud pe ud. Combinarea culorilor se realizează și aleatoriu dar și înclinând suportul pentru facilitarea curgerii culorilor pe direcții dorite, după cerințele compoziției.Nuanțele, culorile noi obținute prin amestecarea liberă, sunt din cele mai subtile și bucură mult ochiul.

Sunt de menționat câteva recomandări, izvorâte din practicarea aceste tehnici, în ce privește alegerea triadei de culori primare.Eu folosesc două triade majore, de regulă:

  • o triadă a aerului, formată din Roșu de Winsor, Galben de Winsor și Albastru de cobalt
  • o triadă a apei, formate dintr-un roșu opac (roșu de cadmiu), Aureolin și Albastru de Antwerp.

În funcție de compoziție mai folosesc de regulă, Gri de Payne,Albastru Ceruleum,(e mai corpolent), Ultramarin Francez și Maro Madder Alizarin .
Pentru amestecul culorilor, în loc de paletă, folosesc o tavă emailată largă pe care , în partea superioară ,dreapta, am dispusă, în triunghi , triada apei, pe centru Maro Alizarin Madder iar pe colțul din stânga, Gri de Payen. În parte inferioară, am dispusă tot în triunghi, triada aerului, în stânga sa Ultramarin Francez iar la mijloc, Albastrul de Ceruleum.
Bineînțeles acestă paletă e numai un exemplu a ceea ce utilizez curent, fiecare artist și-o poate personaliza după propriul gust al culorii.
Veți observa că triada apei, este mai “corpolentă”, mai “grea”” și redă bine textura apei, nuanțele ei, în comparație cu triada aerului care are mult mai multă transparență, e mai suavă, mai “ușoară”… e ca aerul!

Ar mai fi o precizare legată de culoarea albastru, care, dintre culorile primare, este cea mai complexă, cea mai capricioasă, în situațiile când dorești sa le combini între ele, și când rezultatul e de regulă, un albastru ciudat , impur.Spre a prevenii acest rezultat trebuie ca niciodată să nu le suprapuneți în același loc; le puteți alătura dar nu suprapune.
O altă precuzare poate inutilă, ar fi atenția față de cantitatea de culoare aplicată, spre a obține finalizarea dorită; grijă la folosirea roșului care este foarte puternic față de celelalte două.

În situația variantei B, mai există o modalitate de aplicare când avem o singură sursă de lumină în compoziție. Eu am numit-o ochiul . Se respectă aceleași reguli, cu diferența că aplicarea culorilor se face în cercuri concentrice: în zuna luminii, un cerc galben, în jurul acestuia un cerc roșu și apoi cercul albastru/sau două culori de albastru, unul rece și unul mai cald, după caz.Apoi înclinăm suportul lin în cate direcții dorim, spre a ușura combinare culorilor, după efectul scontat.Ușurarea curgerii culorii se mai poate face și folosind spray-ul cu apă, au suflând cu gura aer în direcția pe care dorim să o urmeze apa.
În acest fel , obțineți o atmosferă a picturii, pe care greu ați putea-o previziona!
Toate variantele de tehnici trebuie aplicate cu mult curaj, și ajutați apa să-și facă treaba!Dezvoltați efectele realizate de apă,spre a avea un final surprinzător de plăcut.
Reamintesc mentalitatea pe care să vă bazați:nu există greșală!Lăsați imaginația să zburde pe drumul deschis de apă! Nu o să regretați Pictați liber de orice preconcepție tematică, cu bucurie și curiozitate veselă! Veți fi răsplătiți cu certitudine!

Cred că vă e de folos câteva tehnici de detaliere, de obținerea unor texturi de mare expresivitate plastică, pe care le voi relata într-un articol viitor.